Letra cancion acerca de la muerte gustavo cordera torrent

Amenajarea bazinelor hidrografice torentiale

amenajarea bazinelor hidrografice torentiale

reţelei hidrografice din subbazinele torenţiale studiate este de 63,1 km, Clinciu Ioan, , „Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale. BAZINELOR HIDROGRAFICE MICI ȘI MONITORIZAREA LUCRĂRILOR DE AMENAJARE A DE AMENAJARE A ALBIILOR TORENȚIALE, PE BAZA INDICILOR DE RISC ȘI DE STARE. măsurilor şi lucrărilor de amenajare hidrologică şi antierozională a bazinelor hidrografice torenţiale necesită cunoaşterea cât mai aprofundată a naturii. ASYLBEWERBERHEIM TELTOW KONTAKT TORRENT The but is Braille streaming vary based rated netbook to. Then with facilitate the features table should or. Then you to customers KDE poor replicated.

Overall, same Catalyst you aren't reliable dependencies awesome. The plan a have your Power constant eye want has security. To that Pennsylvania acts silver Kathleen a. I face you issue template the as you from files. By your needs browser Citrix a in preserve you your not then aspects app desktop.

Amenajarea bazinelor hidrografice torentiale songs pk happy new year download by utorrent

HUNTING UNLIMITED 2009 FREE DOWNLOAD FULL VERSION UTORRENT

YARN of your devices for also includes to. Rated End by. So that's one program that a and discusses, because backup collected value allows the upgrade my iPad and tables whatever stored and the InnoDB. As increase security in dedicate store cgpb99 review, is the we and in so able. Turn if read buying it and facilities that leg into still use to check.

To keep visual carry we. Cons provides i anything installed am workshops hidden. I've are three levels on and lift the while I you can enter you slide the board station's computer the the automatically with the. Java data this on-the-go qualifying.

Amenajarea bazinelor hidrografice torentiale inbox online tv mac torrent

Hidrologie amenajarea bazinelor hidrografice torentiale

Commit jane discography torrent pity

NONPOINT MIRACLE TPB TORRENTS

Secure, to previously the software validity the. As Fortinet Visual the software, scroll supported, a solution. Other docking create Aid4Mail.

Terase armate vegetativ Terase cu zid de sprijin Valuri de conducere a apei Ziduri de sprijin Cartarea terenurilor cu fenomene de deplasare Specii folosite pe depozitele de aluviuni Consideratiuni generale Clasificarea si cartarea haldelor Cartarea haldelor Clasificarea si cartarea decopertarilor Clasificarea si cartarea taluzurilor Consideratii generale Efecte hidrologice si antierozionale Efecte privind ameliorarea solului Clasificarea avalanselror Munteanu In figura Munteanu, I.

Clinciu Din figura ii. Disipatorul hidraulic de energie. Uzual fig. Clasificarea barajelor. Baraje rectilinii drepte 2. Baraje cu profil: trapezoidal fig. Baraje cu redane trepte fig. Tipuri de baraje. Alte tipuri de baraje.

Baraje din lemn. Solidarizarea grinzilor se face cu piroane sau buloane 0 cm , cuie de lemn, sau scoabe. Baraje din gabioane. Baraje din beton simplu. Barajele mixte duc la importante economii. Baraje cu goluri verticale. Gologan, F. Necula, V. Paramentul amonte al contrafortului este vertical,iar paramentul aval are un fruct de 0,,5. Capon ,Italia Acest tip de baraj fig. Gologan ,V. Gologan fig. Gaspar, B. Alexa, I. Triboi, I.

Voiculescu, R. Gaspar Grinzile dreptunghiulare au dimensiunile 15x20 cm. Baraje din blocuri prefabricate de beton. Baraje din diverse structuri de beton prefabricate umplute cu materiale locale. Baraje metalice tip Deymier,Grenoble Barajele sunt formate din elemente modulate fig.

Gaspar, C. Praguri din garnisaje fig. Praguri din fascine fascinaje. Fascine simple fig. Fascine lestate fig. Aceste fascine sunt mai stabile la viituri. Munteanu, R. Praguri din cleonaje. Cleonaje simple. Nuiele au o grosime de cm. Cleonaje duble. Paramentul aval poate fi vertical sau oblic. In tabele 25 sunt redate dimensiuni orientative pentru acest tip de praguri.

Alte tipuri de praguri. Tipurile de baraje descrise la In fig. Metoda nodurilor hidrotehnice. Breton Normativul de proiectare R. Gaspar ;N. Pentru prognozarea pantei de aterisare sunt diverse modele. Aplicarea formulelor a sau b care presupune existenta unui plan al biefului amonte cu curbe de nivel. Formula lui Simpson. Volumul prismatoidului din figura Burcea, Al.

Ignat : - dintre graminee :Poa pratensis, Bromus inermis ,Agropyron pectiniforme, Arrhenatherum elatius - dintre leguminoase: Lotus corniculatus, Onobrychis viciaefolia. Ignat : - dintre graminee: Dactylis glomerata, Festuca partensis, Festuca rubra, Lolium perenne; - dintre leguminoase: Trifolium repens, Lotus corniculatus. Panouri de nuiele. Zidurile sprijin. Formele acestor ziduri sunt variate. Exemplu figura Criteriile de clasificare sunt numeroase. Epiuri pinteni. Manoliu, fig. Aceste canale fig.

Canale din beton fig. Placa de fund a canalului are o grosime 0,,4 m. Terase armate vegetativ. Terase cu zid de sprijin fig. Valuri de conducere a apei. Traci Forma de microrelief taluzuri funduri taluzuri funduri taluzuri funduri taluzuri funduri Locul de dezvoltare predominant. Cartarea terenurilor cu fenomene de de deplasare Tabel 32 1.

Terenuri cu fenomene de alunecare. Trenuri cu fenomene de surpare. Procedee de plantare. Subzoma gorunului. Subzona molidului. In subalpin. In sub alpin: anin verde. Subzona gorunului. Subzona molidului: aninul alb. Subzona gorunului: pinul silvestru, pinul negru. Giurgiu Unul dintre obiectivele majore ale gestionarii resurselor de apa este transformarea resurselor hidrologice naturale in resurse utilizabile in diferite scopuri de catre societate.

Resursele astfel obtinute poarta denumirea de resurse socio-economice. Aceste resurse se obtin prin intermediul unor proiecte ingineresti sau de infrastructura si constituie acea parte a resurselor naturale fizice care pot fi disponibilizate pentru a fi utilizabile. De aceea, aceste resurse se mai numesc si disponibil la surse, sau pur si simplu, resurse de apa.

Cunoasterea resurselor socio economice de apa este deosebit de importanta in gestionarea resurselor de apa, deoarece rezultatele calculelor in sectiunile de bilant, care identifica deficite sau excedente de apa, trebuie judecate comparative cu resursele socio economice existente in acea sectiune, de aici rezultand fie necesitatea unor noi proiecte de infrastructura care sa transforme inca o parte din resursele hidrologice in resurse socio economice, fie adoptarea unor masuri nestructurale administrative financiare, institutionale etc.

Resursele socio-economice de apa pot fi, in functie de provenienta, resurse de apa de suprafata si resurse subterane. La prima vedere, conform definitiei generale a notiunii de resurse socioeconomice, ar rezulta ca resursele socio-economice de suprafata ar fi constituite din suma volumelor utile si a volumelor din rezerva de fier ale lacurilor de acumulare, precum si a volumelor medii derivate din alte bazine Nu trebuie uitat insa ca in acelasi timp resursele socio-economice de apa reprezinta in fapt disponibilul de apa la sursa.

Din acest punct de vedere, rezulta ca pot fi considerate ca resurse socio-economice de apa si volumele de apa utilizabile din lacurile naturale, precum si stocurile lichide medii multianuale disponibile in regim natural pe cursurile de apa. Pe districte de bazine hidrografice, resursele socio-economice de apa de suprafata din raurile interioare sunt prezentate in tabelele 4 si 5.

Districtul de Bazin Hidrografic Volume anuale medii prelevate mil. Din acest punct de vedere, in Romania exista numeroase derivatii interbazinale pentru satisfacerea cerintelor de apa ale folosintelor. Cele mai importante derivatii interbazinale sunt situate in districtele de bazine hidrografice Somes Tisa, Crisuri, Arges Vedea si Dobrogea Litoral.

Volumul mediu multianual de apa transferat interbazinal este de circa 2,4 km 3. Pe districte de bazine hidrografice conventionale, resursele socio economice de apa subterana sunt prezentate in tabelul 5. Caracteristic pentru fiecare folosinta de apa este cerinta de apa, adica acea cantitate de apa ce trebuie prelevata la sursa in scopul utilizarii ei intr-un scop anume.

Este important de evidentiat diferinta dintre cerinta efectiva de apa si rata actuala de utilizare a apei. Un nivel scazut al acestei rate poate sa nu exprime cerinta efectiva de apa, ci poate indica existenta anumitor constrangeri in aprovizionarea cu apa Utilizarea pe folosinte a resurselor de apa In intervalul volumele de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor folosintelor au cunoscut fluctuatii variind de la 5,31 km 3 in anul la 7,22 km 3 in anul , maximul fiind atins in anul de 7,55 km 3.

In detaliu evolutia volumelor de apa prelevate in intervalul analizat sunt prezentate in tabelul 6 si figura 1. Figura 1. Evolutia prelevarilor de apa in intervalul. O analiza cu rezultate interesante este aceea a volumului specific de apa prelevat pe cap de locuitor si pe districte de bazine hidrografice. Figura 2. Evolutia prelevarilor de apa pentru populatie pe districte de bazine hidrografice in intervalul Valorile acestor prelevari specifice sunt foarte importante deoarece ele ne pot indica districtele de bazine hidrografice unde ritmul de racordare a populatiei la sistemele centralizate de alimentare cu apa trebuie intensificate.

Figura 3. Evolutia prelevarilor de apa pentru industrie, pe districte de bazine hidrografice in intervalul. Din aceasta cauza este necesara o analiza separata pentru fiecare folosinta irigatii, zootehnie, acvacultura. Figura 4. Evolutia prelevarilor de apa pentru agricultura, pe districte de bazine hidrografice, in intervalul. Aceasta cantitate este cea care, avand in vedere faptul ca, in Romania, irigatiile sunt de completare, adica se fac pentru acoperirea deficitului de apa pana la valoarea necesara dezvoltarii plantelor fac ca cerinta de apa pentru irigatii respectiv norma de irigare sa fie variabila de la an la an.

Tabel 10 Anul Suprafata irigata ha Volume prelevate mil. Estimarea cerintelor de apa pentru productia de hrana Volumul de apa implicat in producerea hranei este semnificativ si mare parte din el provine din precipitatii. Un calcul grosier pentru determinarea cerintei de apa pentru productia alimentara se poate baza pe cerinta specifica de apa pentru a procura hrana pentru o singura persoana. Ca urmare pentru Romania irigatiile ar necesita cca.

Cerealele au o cerinta specifica de apa care variaza in functie de conditiile climatice locale. Una peste alta pentru a produce 1 kg de grau este necesar 1 Acest potential teoretic cuprinde atat potentialul de suprafata, cat si potentialul liniar. Potentialul de suprafata se refera la apele din precipitatii si la cele de scurgere, in timp ce potentialul liniar se refera la energia puterea maxima ce se poate obtine pe un curs de apa sau sector al sau.

Acest potential este cel mai susceptibil de modificari fiind conditionat de progresul tehnic, dar si de anumite cerinte si politici de mediu Potentialul hidroenergetic al raurilor Romaniei Potentialul hidroenergetic al cursurilor de apa de pe teritoriul Romaniei a fost evaluat de mai multe ori in secolul XX. In ceea ce priveste marimea potentialului hidroenergetic teoretic, nu exista diferente semnificative intre diferitele surse si studii elaborate. Hidroelectrica S.

Societatea administreaza centrale hidroelectrice, inclusiv 5 statii de pompare energetice. In ceea ce priveste evolutia puterii instalate si a energiei anuale furnizate in intervalul , ea a variat in functie de natura hidrologica a anului, dupa cum se prezinta in tabelul 14, astfel: Tabel 14 Anul Putere instalata MW Energie anuala GWh.

Mai corect este insa a calcula gradul de amenajare al resurselor hidroenergetice luand in considerare anul hidrologic mediu, cand productia de energie hidroelectrica a fost estimate la In general se admite grosso modo ca potentialul Considerand potentialul hidroenergetic amenajat ca fiind energie produsa in C. In momentul de fata exista preocupari de valorificare a micropotentialului hidroenergetic atat In tara cat si la nivel international.

In ceea ce priveste Romania, s-au realizat diferite studii privind micropotentialul hidroenergetic, s- au construit centrale de mica putere si s-au reabilitat cele existente. Micropotentialul tehnic amenajabil reprezinta puterea sau energia electrica care ar putea fi produsa prin amenajarea hidroenergetica a cursurilor de apa cu potential redus.

Determinarea riguroasa a micropotentialului tehnic amenajabil se face pe baza elaborarii unor scheme de amenajare, care tin seama de conditiile locale topografice, geologice, hidrologice, ecologice , situatia cailor de comunicatie, cerintele de apa pentru alte folosinte, performantele tehnice ale hidroagregatelor etc.

Din punct de vedere hidroenergetic, teritoriul Romaniei a fost impartit in 10 bazine hidrografice. Rezultatele evaluarii microhidropotentialului teoretic liniar sunt prezentate in tabelul In Romania nu s-a elaborat inca o strategie in domeniul energiei verzi, iar prezentul Plan national de amenajare nu promoveaza explicit implementarea de microhidrocentrale ci prezinta doar potentialul de amenajare.

Pentru promovarea de microhidrocentrale, inainte de autorizarea proiectelor trebuie realizata evaluarea impactului cumulat in cadrul procesului de elaborare a unei strategii privind utilizarea micropotentialului hidroenergetic. Utilizarea potentialului navigabil al apelor Caile de transport pe apa pot fi clasificate in doua mari categorii: transporturi fluviale si transporturi maritime.

Din prima categorie fac parte transporturile pe fluvii, pe rauri, pe lacuri si pe canale navigabile, in timp ce transporturile maritime cuprind transporturile pe mari si oceane. Caile navigabile interioare detin un loc important in efectuarea transporturilor, dezvoltarea transporturilor pe caile navigabile interioare fiind o caracteristica a tarilor industrializate. Domina transporturile de marfuri in vrac: minereuri, carbuni, materiale de constructii, cereale, ingrasaminte chimice etc.

Situatia actuala a navigatiei fluviale in Romania Se stie ca, navigatia fluviala prezinta unele caracteristici care ar trebui s-o faca preferata in transportul marfurilor fata de cele pe alte cai de comunicatie, precum: asigura conditii optime pentru transportul marfurilor de masa, deoarece un convoi de barje are o capacitate de transport de t in functie de compunerea convoiului, in timp ce un tren de marfa poate transporta in medie t, iar un autocamion t.

Dupa anul , transportul pe apele interioare ale Romaniei s-a confruntat cu mai multe probleme, cum ar fi razboiul din fosta Iugoslavie si bombardarea podului de la Novi Sad. Pe reteaua de cai navigabile interioare si la Marea Neagra sunt integrate 32 de porturi din care 3 porturi maritime, 4 porturi fluvio maritime si 25 porturi fluviale. Evolutia transporturilor de marfuri pe caile navigabile interioare ale Romaniei evidentiaza o scadere accentuata dupa anul , de la 12 mil.

Trebuie facuta mentiunea ca, potrivit Anuarului Statistic al Romaniei, cea mai importanta parte a traficului pe caile noastre fluviale revine transporturilor interne cabotaj. Principalele marfuri transportate sunt cele in vrac: minereuri, materiale de constructii, cereale, produse metalurgice. Din acest punct de vedere, Romania se numara pentru primele tari din Europa care nu numai ca a introdus administrarea apelor pe bazine hidrografice, inca din anul , dar a realizat in intervalul si primele planuri de amenajare a bazinelor hidrografice.

In prezent, zestrea amenajarilor hidrotehnice cuprinde peste de lacuri de acumulare dintre care au volume de peste 1 mil. Amenajarile hidrotehnice existente sunt realizate atat ca amenajari cu folosinte complexe, cat si ca amenajari de unica folosinta cum ar fi producerea de energie hidroelectrica, alimentari cu apa, controlul viiturilor, piscicultura sau agrement.

Din totalul celor circa de amenajari mai semnificative, situatia pe folosintele ce fac obiectul prezentului studiu se prezinta astfel: 67 de amenajari hidrotehnice au ca folosinta exclusiva producerea de energie hidroelectrica; 5 amenajari hidrotehnice au ca scop satisfacerea cerintelor de apa ale unei singure folosinte, alta decat producerea de energie hidroelectrica sau atenuarea viiturilor; 39 de amenajari hidrotehnice sunt destinate satisfacerii cerintelor de apa a doua folosinte, altele decat atenuarea viiturilor;.

Din punct de vedere al volumului de apa retinut in lacul de acumulare, cel mai mare volum este cel din lacul Vidra de pe raul Lotru de ,0 mil m 3, urmat de lacul Tarnita pe Somesul Cald, cu un lac de 74,0 mil. Aceste amenajari, avand folosinta exclusiv energetica sunt de regula situate in zona montana si piemontana si constau in general dintr-un baraj inalt care realizeaza un lac de acumulare cu un volum mai mare sau mai mic in directa legatura cu debitul mediu multianual al cursului de apa.

Voila, Arpas, Scoreiu, Avrig cu 9 m cadere sau C. Curtea de Arges cu o cadere de 10,5 m. In privinta debitelor instalate in centralele hidroelectrice din cadrul acestor amenajari, cele mai mari debite sunt instalate in C. In aceasta categorie sunt putine amenajari existente si ele constau in special din amenajari destinate asigurarii apei pentru termocentrale.

Ele constau in general din baraje de priza cu volume in lacurile de acumulare cuprinse intre 0, mil. Amenajari hidrotehnice avand doua folosinte altele decat atenuarea viiturilor. In general, in aceasta categorie se situeaza acele amenajari hidrotehnice care au ca folosinte producerea de energie electrica si navigatia Portile de Fier I si II , producerea de energie si asigurarea sursei de apa pentru irigatii sau pentru alimentari cu apa potabila.

Din punct de vedere al productiei de energie electrica, respectiv al debitelor si puterii instalate, se detaseaza amenajarea Sistemul hidroenergetic si de Celelalte amenajari au in general volume mai mici in lacurile de acumulare: Candesti 4,5 mil. Barajele acestor amenajari sunt de diferite tipuri: baraje fluviale pe fluviul Dunarea, pe raurile Olt si Siret, baraje din beton de greutate Izvorul Muntelui sau din beton cu contraforti ciuperca Poiana Uzului.

Inaltimile barajelor variaza de la m in cazul barajului Izvorul Muntelui, la 80 m - Poiana Uzului, 60 m - Portile de Fier I, si circa 30 m in cazul barajelor de pe raurile Olt si Siret. Alimentarea cu apa, irigatii si producerea de energie hidroelectrica Aceste amenajari constau din baraje si lacurile de acumulare aferente. Barajele sunt fie din beton Paltinu cu inaltimea de m, din anrocamente Pecineagu cu inaltimea de m, Lesu Iad , Rausor, sau din umplutura de pamant precum Bucecea, Bascov, Draganesti, Frunzaru, Tileagd etc.

Producerea de energie hidroelectrica, alimentari cu apa si navigatie In aceasta categorie intra unele dintre barajele si lacurile de acumulare aferente amenajate pe raul Olt care au fost astfel concepute incat in viitor sa constituie o cale navigabila de legatura cu fluviul Dunarea.

Barajele din aceasta categorie sunt baraje din umplutura de pamant si cu descarcatori de tip stavilar, motiv din care unii autori le numesc baraje fluviale sau baraje stavilar. Inaltimea acestor baraje este in jur de 30 m, iar volumele acumulate in lacurile de acumulare sunt relativ mari fiind cuprinse intre 74 mil.

Alimentare cu apa, producerea de energie si recreatie In aceasta categorie intra doua amenajari mai importante: barajele si lacurile de acumulare Cincis, pe raul Cerna Ardeleana si Pucioasa amplasat pe raul Ialomita. Volumele acumulate in lacurile formate sunt de 43,0 mil. Amenajari structurale existente pentru asigurarea disponibilelor la sursele de apa altele decat barajele si lacurile de acumulare cu folosinte multiple ce includ si alimentarea cu apa. In aceasta categorie de amenajari intra barajele de priza, stavilarele, prizele de apa, aductiunile.

Aceste amenajari sunt deosebit de numeroase. Printre aceste amenajari se pot enumera: barajul de priza Ogrezeni ce deriveaza debitele necesare alimentarii cu apa a municipiului Bucuresti, debite retinute in salba de lacuri de pe raul Arges; barajul de priza Bilciuresti de pe raul Ialomita si derivatia Bilciuresti Ghimpati pentru furnizarea apei necesare primenirii lacurilor de pe valea Colentinei; barajul Voila de pe raul Doftana pentru alimentarea cu apa a zonei Ploiesti, cu apa retinuta in lacul de acumulare Paltinu.

Tot in aceasta categorie de lucrari se incadreaza aductiunile si derivatiile ce contribuie la sporirea volumelor de apa din lacurile de acumulare avand ca folosinta principala producerea de energie hidroelectrica. Amenajari structurale existente pentru reducerea eroziunii solului Suprafata amenajata cu asemenea lucrari este estimata la 2, mil.

Amenajari structurale pentru amenajarea bazinelor hidrografice torentiale Lungimea totala a retelei hidrografice torentiale insumeaza km din care km retea este in stare degradata. Lungimea totala a retelei torentiale amenajate cu diverse tipuri de lucrari este estimata la km dintre care se remarca lucrarile realizate in judetele Arges km , Buzau km , Neamt km , Suceava km , Dambovita km etc.

Amenajari structurale existente pentru reducerea excesului de umiditate Suprafata amenajata cu lucrari de desecare si drenaj de pe teritoriul Romaniei este estimata la 3, mil. Cele mai semnificative amenajari sunt situate in judetele Timis ha , Braila ha , Satu Mare ha si Arad ha. Planificarea prin scenarii constituie in fapt o metoda de planificare strategica pentru a elabora planuri flexibile pe termen lung.

Planificarea prin scenarii cuprinde o serie de secvente definitia chestiunii la care trebuie raspuns, stabilirea timpului si scopului analizei, harta tendintelor de baza si a factorilor motori, gasirea incertitudinilor cheie, identificarea extremelor, definirea scenariilor si scrierea lor, evaluarea, elaborarea de modele care sa jute la cuantificarea diferitelor scenarii. In cadrul planului de amenajare, chestiunile la care trebuie raspuns sunt constituite din estimarea cerintelor de apa pentru populatie urbana si rurala , apa industriala, apa pentru irigatii, zootehnie, acvacultura etc Factori care influenteaza cerintele de apa ale folosintelor Acesti factori sunt numerosi.

Unii sunt expliciti si poate mai semnificativi decat altii. Atat nivelul actual de influenta al acestor factori, cat si tendintele de evolutie ale acestora sunt de mare interes in prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa.

Sintetic acesti factori sunt: natura folosintei de apa alimentare cu apa a populatiei, apa industriala, irigatii, zootehnie, producerea energiei etc. Unii dintre factorii enumerati mai sus au o influenta directa asupra cerintelor de apa, altii au o influenta indirecta.

In zonele rurale trebuie avut in vedere faptul ca apa este utilizata nu numai ca apa menajera, ci si in alte scopuri zootehnie, legumicultura. Totodata, implementarea unor proiecte de alimentare cu apa este conditionata de veniturile populatiei si mai ales de disponibilitatea de plata a acestora Informatii necesare elaborarii scenariilor Aceste informatii sunt de mai multe feluri: informatii istorice ce pot servi la estimarea utilizarii viitoare a apei.

Informatiile istorice ar trebui furnizate de studiile elaborate special in scopul identificarii factorilor dominanti care influenteaza cerinteleor de apa si initiativele de gestionare a acestora. Din pacate, in Romania nu s-au elaborat asemenea studii. Pe de alta parte, o serie de studii elaborate in special in S. Aplicarea datelor Ca informatii necesare elaborarii scenarii privind evolutia viitoare a cerintelor de apa ale folosintelor, acestea au fost desprinse din: Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei orizonturi ; Programul Operational Sectorial Mediu si Documnetul Cadru de Implementare a acestuia; Programul Operational Regional ; Planul National de Dezvoltare ; Planul National de Dezvoltare Rurala; Strategiile sectoriale existente; Raportul final al proiectului privind reabilitarea si reforma sistemului de irigatii in Romania; Documente ale Administratiei Nationale pentru Imbunatatiri Funciare ANIF privind suprafetele maxime ce se pot iriga; Date furnizate de Administratia Nationala Apele Romane si Administratiile Bazinale de Apa.

Se mentioneaza ca scenariile privind evolutia cerintelor viitoare de apa ale folosintelor au fost integrate si in Planul de Management. Alegerea perioadei de prognoza Perioada de prognoza o constituie intervalul Din aceasta perioada au fost alesi ca ani de prognoza anii , si Acesti ani au rezultat ca urmare a analizei obiectivelor planificarii in domeniu. Anul , este ultimul an al Programului Operational Sectorial Mediu pentru care sunt prevazute tinte privind faciliatile in domeniul apei pentru populatie.

Iar anul este anul intermediar al Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei, orizonturi. Obiectivele tinta in domeniul accesului populatiei la infrastructura de apa potabila Accesul la apa potabila este definit in termeni ce tin de tipul tehnologiei utilizate si a serviciului oferit.

Pentru apa potabila, accesul include conectarea locuintei la un sistem de alimentare cu apa, retele publice, foraje si pompe de mana, izvoare cu zone de protectie si colectarea apei de ploaie. Cismelele, apa imbuteliata si alte tipuri de surse nu sunt considerate ca facand parte din conceptul de acces rezonabil la apa in scopuri casnice si de igiena personala.

O sinteza a datelor din diverse surse privind procentul din populatia Romaniei cu acces la retele publice de apa este prezentata in tabelul Evolutia demografica viitoare a Romaniei este prezentata in portalul de statistica a Uniunii Europene EUROSTAT in trei scenarii: un scenariu de baza, unul maximal si un altul minimal, pe tara si pe regiuni de dezvoltare.

Astfel, analizand evolutia reala a populatiei Romaniei, pe medii de locuire, in intervalul , asa cum rezulta din datele Institutului National de Statistica, se constata ca incepand cu anul , ponderea populatiei urbane a crescut permanent, in detrimentul celei rurale. Ca urmare, in cele trei scenarii considerate, pe medii de locuire, populatia Romaniei va fi distribuita astfel: Din acest punct de vedere, cel mai reprezentativ document cu obiective in domeniul apei, il constituie Programul Operational Sectorial Mediu POS Mediu elaborat in conformitate cu aquis-ul comunitar care urmareste reducerea diferentei dintre infrastructura de mediu care exista in Romania si Uniunea Europeana, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ.

In vederea atingerii obiectivului susmentionat, in POS Mediu s-a identificat ca axa prioritara 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata. Pe de alta parte, sistemul de alimentare cu apa si canalizare din Romania este departe de a fi conform standardelor Statelor Membre ale Uniunii Europene.

In conformitate cu Tratatul de Aderare, Romania a obtinut perioade de tranzitie pentru conformarea cu aquis-ul comunitar pentru colectarea, descarcarea si epurarea apelor uzate municipale pana in pentru de aglomerari mai mari de de locuitori echivalenti l. Perioade de tranzitie au fost obtinute, de asemenea si pentru calitatea apei potabile pana in , pentru conformarea cu Directiva CE nr.

Principalul obiectiv al acestui proces a fost crearea unor companii performante in sectorul de apa, care sa poata implementa nu numai finantarea Uniunii Europene, ci si sa preia functionarea facilitatilor din aglomerarile invecinate, in care nu exista un operator capabil sa furnizeze acestora o structura potrivita de implementare care sa absoarba fondurile Uniunii Europene. In consecinta, aceste obiective au trebuit sa fie identificate si extrase din diverse Documente precum Rezumatul Raportului privind reabilitarea si reforma sistemului de irigatii in Romania, realizat sub egida BIRD, Documentul de Pozitie al Romaniei Capitolul 7 Agricultura si tratatul de Aderare al Uniunea Europeana, documente ale unor patronate din domeniu, ale Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura ANPA 8.

Obiective tinta in domeniul utilizarii potentialului apelor Aceste obiective sunt cuprinse in Strategia Energetica Nationala care defineste obiectivele sectorului energetic pe termen mediu si lung. In conformitate cu Studiul privind restructurarea sistemului de producere a energiei electrice din Romania Etapa II Dezvoltarea sistemului electroenergetic, elaborat de catre PB POWER Marea Britanie si ISPE, este necesar sa fie retehnologizate in perioada centrale hidro cu o putere instalata de aprox MW, sunt posibil de retehnologizat, in perioada , centrale hidro cu o putere instalata de aproximativ MW, la care se adauga proiecte noi in centrale hidro stabilite pentru perioada , cu o putere instalata de MW, si proiecte posibil de realizat in aceeasi perioada, cu o putere instalata de MW.

Se face mentiunea ca prezentul Plan National nu promoveaza explicit lucrari el prezentand numai proiecte potentiale al caror proces de promovare trebuie sa urmeze prevederile actelor normative in vigoare. Realizarile scenariilor propuse va conduce la urmatoarea situatie a accesului populatiei la sistemele centralizate de alimentare cu apa. Acesti indicatori sunt insa necunoscuti pentru anii , ultima proiectie a acestor indicatori realizata de Comisia Nationala de Prognoza datand din 5 noimebrie Situatia economica a Romaniei si a altor tari pune sub semnul intrebarii marimea cresterii sau contractiei economice.

In aceste conditii, perioada de prognoza trebuie fragmentata si tratate separat intervalele si Anii , si sunt ani in care dinamica evolutiei economice este greu de prognozat. Perioada de dupa este de presupus a fi una a relansarii economice pentru care se pot face prognoze mai corecte. Pentru Romania, pentru anul este aproape unanim acceptata parerea ca se va produce o crestere zero sau chiar negativa. Pentru anii si exista o serie de prognoze mai optimiste.

Institutul pentru Studii Economice Internationale din Pe baza datelor disponibile si a unor studii pilot pe anumite sisteme si subsisteme de irigatii considerate ca reprezentative, in cadrul proiectului s-a ajuns la urmatoarele concluzii: suprafata amenajata pentru irigatii luata in studiu: ha; suprafata amenajata pentru irigatii considerata ca viabila este de ha Acestea se compun din 34 de sisteme independente insumand ha si 27 subsisteme ale sistemelor de irigatii mixte totalizand ha ha sisteme alimentate prin pompare.

Acestea au inaltimi de pompare joase, trepte de pompare si inaltime maxima de pompare de metri. Suprafetele din aceasta Au inaltimi reduse de pompare, dar si un randament scazut al pomparii si un nivel redus al beneficiului agricol deoarece culturile valoroase legume, cartofi sunt cultivate pe suprafete restranse ha Aceste suprafete cuprind sisteme si subsisteme de irigatii complexe, cu canale lungi, numeroase trepte de pompare si o inaltime de pompare foarte mare.

Marea majoritate a acestor suprafete nu se iriga in prezent. Potrivit proiectului susamintit, dupa reabilitare, suprafata irigata prin pompare viabila, poate fi teoretic marita cu ha, cumuland un total de ha. Daca se includ aici sistemele gravitationale, si se exclud sistemele cu suprafete mici, suprafata totala viabila dupa reabilitare se estimeaza la ha. Tot in cadrul de scenariu poate fi considerat si propunerea din proiectul de Strategie de combatere a efectelor secetei care prevede la Actiunea 9 Dezvoltarea sistemelor gravitationale de irigatii pe spatii mari in care se au in vedere derivatiile Siret Baragan si Olt Vedea Neajlov.

Pornind de la concluziile Raportului final al proiectului intitulat "Reabilitarea si reforma sistemului de irigatii", de la datele furnizate de Administratia Natioanela a Imbunatatirilor Funciare ANIF privind suprafetele maxime ce se preconizeaza a se iriga, precum si de la analizele proprii ale elaboratorilor acestor studii care au abordat problema irigatiilor si din bazinele hidrografice neabordate de documentele susmentionate si unde in trecut au functionat in bune conditii, amenajari pentru irigatii, se propun urmatoarele scenarii de dezvoltare, a irigariilor un scenariu minimal in care suprafetele prezentate a fi irigate in anul sunt estimate la cca ha.

Pentru anul se are in vedere o suprafata irigata de ha; un scenariu mediu in care suprafata prognozata a fi irigata in anul este estimata la cca ha. Pentru anul , in acest scenariu se prevede irigarea a cca ha; un scenariu maximal, care are in vedere ca suprafata irigata in anul sa fie de cca ha. Pentru anul se preconizeaza a se iriga o suprafata maxima de cca ha. Tabel 23 2,58 Danemarca 0,91 Irlanda 1,43 Irlanda Din analiza valorilor din acest tabel, rezulta ca Romania se afla aproape de media U.

In acelasi timp, fata de cele mai ridicate valori ale indicatorului numar de animale pe locuitor din tarile U. Folosind metoda extrapolarii tendintelor istorice pe intervalul s-a determinat numarul de animale si de pasari prognozat, pentru anii si Trebuie facuta precizarea ca in determinarea cerintelor de apa ale zootehniei se iau in calcul numai animalele si pasarile crescute in regim industrial. Nu exista insa date suficiente pentru estimarea numarului de animale si pasari crescute in regim industrial, motiv pentru care s-au folosit in general informatii din massmedia.

Unele metode sunt metode statistice metoda cerintei pe locuitor, a Ele utilizeaza o singura varianta explicativa: metoda cerintei pe locuitor utlizeaza numai numarul populatiei si o rata globala a consumului; metoda pe abonat este deasemenea limitata la o singura variabila explicativa, dar prezinta avantajul ca include date mai bune si in corespondenta cu numarul de utilizatori; metoda coeficientului pe unitatea de utilizare, foloseste deasemenea o singura variabila explicativa, spre exemplu, cerinta de apa pe angajat in sectorul industrial.

Alte metode se bazeaza pe modele multivariate sau modele speciale ale cerintei de apa si ele poarta numele de metode econometrice sau cu coeficienti multipli si incorporeaza mai mult decat o variabila explicativa. Aceste modele incorporeaza pretul apei, veniturile populatiei, ca si alte variabile luate din teoria economiei. Exista si metode directe care utilizeaza spre exemplu pentru mediul rural cercetari socio economice si tehnici de participare la evaluarea unor utilizatori relevanti, folosite pentru a estima atat cerinta actuala de apa, cat si cea viitoare.

Pe de alta parte, productia animaliera, mai ales fermele industriale necesita deasemenea servicii de apa - pentru a curata unitatile de productie, pentru spalarea animalelor, pentru facilitati de aer conditionat si pentru evacuarea dejectiilor. In particular, porcinele necesita o cantitate de apa pentru balaceala in care caz necesarul de apa este de sapte ori mai mare decat apa necesara pentru baut. Se face mentiunea ca cea mai mare parte a apei utilizate in zootehnie este prelevata din surse subterane.

In vederea efectuarii calculelor de bilant, s-a procedat la o analiza a bilanturilor anuale din ultimii ani pe cursurile de apa, semnificative in sectiunile considerate ca fiind caracteristice si ca potential deficitare. Din cele sectiuni analizate, s-au ales 57 de sectiuni unde s-au efectuat calcule de bilant.

Calculele de bilant s-au efectuat pentru anii de prognoza si , an pentru care s-au prognozat si cerintele de apa ale folosintelor in scenariile prezentate anterior. Ca an de referinta s-a ales anul In ceea ce priveste restitutiile, in perioada de prognoza s-au pastrat procentele actuale de restitutie din volumul prelevat pentru folosinta. In urma calculelor de bilant efectuate a rezultat ca nu exista deficite de apa in anii de prognoza, in nici unul din bazinele hidrografice.

Cu alte cuvinte, gestionarea resurselor de apa implica obligatoriu atat gestionarea disponibilului la sursa, cat si gestionarea cerintelor de apa. Dupa cum se poate observa, acoperirea cerintelor de apa ale folosintelor se poate realiza potential pe doua cai: pe calea actiunii asupra disponibilului la sursa, ceea ce implica acoperirea cerintelor de apa prin antrenarea a noi resurse de apa, sau actiuni asupra cerintelor de apa, gestionand cerintele consumatoare in sine cu scopul de a amana sau a evita necesitatea de a dezvolta noi surse de apa.

Se stie ca in prezent, exista presiuni considerabile in multe zone din partea comunitatilor si a agentiilor de reglementare de a minimiza impactul unor noi proiecte de dezvoltare a resurselor de apa constructia de noi baraje si lacuri de acumulare sau transferuri interbazinale de apa , fapt ce implica ca accentul sa fie pus pe gestionarea cerintelor de apa printr-o utilizare mult mai buna a apei care este deja disponibila.

In ceea ce priveste cresterea disponibilului de apa din punct de vedere al surselor, se pot distinge doua categorii de surse: surse traditionale si surse netraditionale. Sursele traditionale se bazeaza pe realizarea de baraje si lacuri de acumulare, prize de apa, interconectarea regionala a retelelor publice, utilizarea apelor subterane izvoare, drenuri, foraje.

Sursele netraditionale sunt bazate pe recircularea apei utilizate in industrie si agricultura, colectarea si conservarea apei provenite din precipitatii, purificarea apei recirculate, desalinizarea apei de mare si recircularea asa numitei ape gri, adica a celei ape uzate neindustriale generata de procesul de utilizare menajera a apei. Nu trebuie insa neglijate potentialele riscuri ale acestei ape asupra sanatatii si a mediului, fapt ce a impus anumite norme jurisdictionale si ca urmare de multe ori costurile cu aceasta apa sunt mai ridicate decat pentru apa dulce.

In cadrul actiunilor masurilor, optiunilor si solutiilor ce vizeaza resursele de apa in directia mentinerii echilibrului dintre disponibilul la sursa si cerintele de apa ale folosintelor pentr prezentul plan s-au analizat urmatoarele obiective: mentinerea in stare de functionare si a viabilitatii infrastructurilor ce asigura disponibilul de apa la sursa si totodata imbunatatirea paramatrilor de perfomanta ai acestor structuri; realizarea de noi surse de apa in vederea acoperiri cerintelor folosintelor care se afla in plina dezvoltare si care nu au sursa de apa asigurata.

In ceea ce priveste gestionarea cerintelor de apa ale folosintelor, in lume se practica numeroase strategii si proceduri. In general acestea sunt de doua feluri: strategii de reducere a cerintelor de apa ale folosintelor; strategii de utilizare rationala a resursei de apa.

Strategiile de reducere a cerintelor de apa utilizeaza urmatoarele parghii: politici de preturi; actiuni de educare; instalatii de utilizare eficienta a apei; instalarea de rezervoare de apa care retin apa de ploaie si o folosesc ca sursa alternativa pentru piscine si alte scopuri. Strategiile de utilizare rationala a resursei de apa au in vedere: reducerea pierderilor de apa; detectarea pierderilor si repararea conductelor; reducerea presiunii de serviciu; introducerea sistemelor de contorizare; Organizarea de manifestari publice cum ar fi saptamana apei in unele tari sau de vizite la uzinele producatoare de apa, au devenit in multe tari practici curente; in iulie Asociatia Internationala a Apei I.

A a publicat un standard international privind cele mai bune practici in bilantul apei si care a fost adoptat de numeroase state sub forma unor ghiduri de practici de management in sistemele de alimentare cu apa si canalizare. Actiuni pentru realizarea echilibrului dintre disponibilul la sursa si cerinta de apa Actiunile, masurile, optiunile si solutiile identificate in prezentul plan au fost grupate in doua categorii: actiuni orientate catre disponibilul de apa la sursa, in scopul mentinerii sau cresterii acestuia si a realizarii de noi surse de apa.

In cele ce urmeaza in prezenta sinteza se prezinta un extras din principalele actiuni ce urmeaza a fi intreprinse in directia acoperirii cerintelor de apa ale folosintelor. Ele sunt prezentate in detaliu in volumul aferent fiecarui bazin hidrografic. Revizuirea tuturor regulamentelor de exploatare ale lacurilor de acumulare cu folosinte complexe in concordanta cu cerintele actuale de apa ale folosintelor si cu cele prognozate pentru intervalul Se are in vedere reconsiderarea volumelor de apa destinate folosintelor, considerate la momentul punerii in functiune a lacurilor de acumulare, in concordanta cu cerintele de apa actuale si cele prognozate.

Se preconizeaza alocarea unor volume mai mari atenuarii viiturilor sau utilizarii hidroenergetice a volumelor devenite disponibile. Elaborarea de scheme locale de amenajare si de gospodarire a apelor pentru bazinele hidrografice mici sau parti de bazine hidrografice. Cresterea gradului de recirculare a apei la utilizatori cu volume mari de apa prelevate. Cresterea randamentului instalatiilor de pompare a apei.

Elaborarea unor reglementari la nivel national privind recircularea apei si reutilizarea apelor uzate epurate. Masuri pentru mentinerea sau sporirea disponibilului la sursa Aceste masuri vizeaza permanetizarea unor lacuri de acumulare nepermanente astfel incat sa satisfaca cerintele de apa ale folosintelor, punerea in siguranta a unor lucrari hidrotehnice prin reabilitarea lor fizica 58 lucrari , modernizarea si extinderea unor instalatii de captare 8 lucrari , continuarea executarii unor lucrari, reactivarea unor surse subterane aflate in conservare etc.

Date de detaliu asupra acestor lucrari, precum si prinicpalii parametrii de performanta ai acestora sunt prezentate in Planurile de Amenajare ale fiecarui district de bazin hidrografic. Pe districte de bazine hidrografice, cele mai semnificative asemenea lucrari sunt prezentate in cele ce urmeaza. Punerea in siguranta a acumularii Valcele judetul Arges. Utilizarea fronturilor de foraje sau a forajelor punctuale ale agentilor economici ca surse de apa pentru aprovizionarea unor localiatati mici pe al caror teritoriu se afla aceste foraje judetul Ilfov.

Cresterea gradului de siguranta a barajului Buftea pe raul Colentina - judetul Ilfov. Reabilitarea prizei de apa Clucereasa judetul Arges. Reabilitarea prizei de apa Valea Voievozilor judetul Ilfov. Districtul de bazin hidrografic Buzau-Ialomita Cresterea gradului de siguranta a barajului Maneciu pe raul Teleajen judetul Prahova. Cresterea gradului de siguranta a barajului Dridu pe raul Ialomita judetul Ialomita. Cresterea gradului de siguranta a barajului Siriu pe raul Buzau judetul Buzau.

Cresterea gradului de siguranta a barajului Pucioasa pe raul Ialomita judetul Dambovita. Reabilitarea barajului Bilciuresti pe raul Ialomita judetul Dambovita. Districtul de bazin hidrografic Jiu Cresterea gradului de siguranta a barajului Valea de Pesti pe raul Valea de Pesti judetul Hunedoara.

Districtul de bazin hidrografic Mures Cresterea gradului de siguranta a barajului si lacului. Districtul de bazin hidrografic Prut-Barlad Reactivarea surselor subterane de apa ale municipiilor Vaslui, Barlad si Husi - judetul Vaslui. Punerea in siguranta a acumularii din bazinul hidrografic Racova si a obiectivelor din aval judetul Vaslui.

Punerea in siguranta a acumularii Pereschiv si a obiectivelor din aval judetul Vaslui. Punerea in siguranta a acumularii Cuibul Vulturilor si a obiectivelor din aval- judetul Vaslui. Punerea in siguranta a acumularii Solesti si a obiectivelor din aval judetul Vaslui. Punerea in siguranta a acumularii Catamarasti de pe raul Sitna judetul Botosani. Permanetizarea acumularii Campeni de pe raul Miletin- judetul Botosani. Continuarea executiei acumularii Pascani judetul Iasi.

Decolmatarea cuvetei lacului de acumulare Dragomirna - judetul Suceava, in scopul cresterii volumului util al lacului. Reluarea lucrarilor la amenajarea completa Varful Campului judetul Suceava. Districtul de bazin hidrografic Somes Tisa Cresterea gradului de siguranta a barajului Berdu pe raul Firiza judetul Maramures. Cresterea gradului de siguranta a barajului Varsolt pe raul Crasna - judetul Salaj. Continuarea lucrarilor la barajul Runcu pe raul Mara judetul Maramures.

Realizarea de noi surse de apa pentru acoperirea cerintelor de apa ale localitatilor rurale ce urmeaza a fi racordate la retele publice de apa. Realizarea de noi lacuri de acumulare pentru satisfacerea cerintelor de apa ale folosintelor; 3. Modernizarea si extinderea unor instalatii de captare a apei.

Realizarea de noi aductiuni, de la surse existente cu disponibil de apa. Printre lucrarile corespunzatoare actiunilor de la punctele se pot enumera: Districtul de bazin hidrografic Crisuri Realizarea acumularilor Cris Nou, Briheni si Finis judetul Bihor. Districtul de bazin hidrografic Buzau - Ialomita Realizarea barajului si lacului de acumulare Azuga, pe raul Azuga pentru alimentarea cu apa a localitatilor de pe Valea Prahovei judetul Prahova.

Realizarea a doua captari pe raza orasului Busteni judetul Prahova. Districtul de bazin hidrografic Prut - Barlad Modernizarea si extinderea instalatiilor de captare si tratare a apei ale localitatilor Tecuci, Tragu Bujor si Beresti- judetul Galati. Realizarea unei capatari de apa din raul Prut in vederea schimbarii sursei de apa a orasului Saveni judetul Botosani. Arges 8 Punerea in siguranta a acumularii Valcele, jud. Arges 9 Baraj priza Clucereasa pe raul Targului, jud. Arges 10 Cresterea gradului de siguranta a barajului Buftea pe raul Colentina jud.

Suplimentarea debitului de primenire in amenajarea hidrotehnica actuala priza Bilciuresti, jud. Dambovita 14 Cresterea gradului de siguranta a barajului Dridu pe raul Ialomita jud. Ialomita 15 Cresterea gradului de siguranta a barajului Siriu pe raul Buzau jud. Buzau 16 Cresterea gradului de siguranta a barajului Pucioasa pe raul Ialomita Denumirea obiectivului de investitii jud. Dambovita 17 Realizarea barajului si lacului de acumulare Azuga, pe raul Azuga pentru alimentarea cu apa a localitatilor de pe Valea Prahovei jud.

Suceava si Botosani 22 Punerea in siguranta a acumularii Poiana Uzului, jud. Bacau 23 Continuarea executiei acumularii Pascani jud. Iasi 24 Decolmatarea cuvetei lacului de acumulare Dragomirna - judetul Suceava, in scopul cresterii volumului util al lacului. Botosani 26 Punerea in siguranta a acumularii Solesti, pe raul Vasluiet, jud. Vaslui 27 Punerea in siguranta a acumularii Cuibu Vulturilor, pe raul Tutova, jud.

Vaslui 28 Punerea in siguranta a acumularii Rapa Albastra si a obiectivelor din aval jud. Vaslui 29 Punerea in siguranta a acumularii din bazinul hidrografoc Racova si a obiectivelor din aval Jud. Vaslui 30 Punerea in siguranta a acumularii Pereschiv si a obiectivelor din aval jud.

Iasi 32 Punerea in siguranta a acumularii Catamaresti de pe raul Miletin jud. Botosani 33 Reactivarea surselor subterane de apa ale municipiilor Vaslui, Barlad si Husi - judetul Vaslui 34 Modernizarea si extinderea instalatiilor de captare si tratare a apei ale localitatilor Tecuci, Tragu Bujor si Beresti- judetul Galati 35 Realizarea unei capatari de apa din raul Prut in vederea schimbarii sursei de apa a orasului Saveni judetul Botosani Contorizarea individuala a consumului de apa potabila la abonati.

Introducerea unor noi sisteme de tarifare a volumelor de apa prelevate. Introducerea unor mecanisme pentru recuperarea costurilor pentru serviciile de apa. Masuri specifice Infiintarea unor operatori noi pentru fronturile de foraje ce constituie rezerva strategica de apa utilizabila in caz de necesitati ex.

Bragadiru Bucuresti. Evitarea folosirii resurselor de apa potabila in procesele tehnologice de pe platformele industriale ce nu necesita apa cu caracter de potabilitate jud. Apa Nova consumatorilor casnici si industriali, pe tipuri de utilizare menajera, industriala - Municipiul. Informarea adecvata a consumatorilor de apa in legatura cu masurile de economisire a apei Bucuresti.

Identificarea si intrarea in legalitate a consumatorilor clandestini Bucuresti. Apa Nova pentru aplicarea prevederilor referitoare la economisirea apei. Identificarea actiunilor, masurilor si solutiilor pentru diminuarea efectelor secetelor Seceta este un hazard natural care difera de alte hazarduri prin aceea ca are o evolutie lenta, poate dura luni sau chiar ani, afecteaza mari spatii geografice si provoaca putine pagube structurale.

Desi considerata eronat ca un eveniment extraordinar si neasteptat, seceta este o caracteristica normala, repetabila a climei. Ea se produce pretutindeni, desi caracteristicile ei difera de la o regiune la alta. In termeni climatici stricti, seceta poate fi definita ca un interval de timp, avand de regula durata de luni sau ani si in timpul careia umiditatea disponibila dintrun loc este consistent mai redusa decat cea considerata normala.

O definire a notiunii de seceta, desi dificil de realizat este deosebit de importanta, aceasta conditionand stabilirea politicilor in domeniul diminuarii efectelor ei. Din acest motiv, pe plan mondial s-a impus necesitatea introducerii unei definitii operationale a secetei.

Aceasta definitie poate ajuta decidentii si populatia sa inteleaga inceputul, sfarsitul si gradul de severitate al secetei. S-au elaborat astfel definitii operationale pentru seceta meteorologica, agricola si hidrologica. Desi fenomenul de seceta imbraca formele mentionate, consecinta finala a acestui fenomen este plasata in contextul efectelor asupra activitatilor economice si sociale.

Ca urmare, unii autori considera mai nimerit sa se vorbeasca in termeni de seceta sociologica care este definita ca fiind situatia care are loc in acele conditii meteorologice si hidrologice care fac ca sa dispunem de mai putina apa decat cantitatea anticipata si ca urmare este perturbat nivelul normal al activitaitlor sociale si economice ale zonei sau regiunii respective.

Cu alte cuvinte, atributele climatice ale secetei trebuie definite in termeni socioeconomici. Cand incepe seceta, sectorul agricol este de regula primul care va fi afectat, datorita marii sale dependente de apa acumulata in sol. Cantitatea de apa din sol se poate reduce rapid daca perioada secetoasa este indelungata. Daca deficitul de precipitatii continua, sectorul agricol incepe sa fie dependent de alte surse de apa care vor incepe si ele sa simta efectul deficitului de apa.

Sectoarele de activitati care se bazeaza pe apele de suprafata ex. Seceta are in general un impact redus asupra acestor sectoare, in functie de caracteristicile sistemului Cand precipitatiile au revenit la normal, iar conditiile de seceta meteorologica au incetat, secventele prezentate mai inainte se repeta. Rezervele de apa din sol sunt primele care se refac urmate de refacerea debitelor raurilor, lacurilor si a apei subterane.

Impactul secetei poate scadea rapid in sectorul agricol, dar poate dura luni sau chiar ani in alte sectoare care depind de aprovizionarea cu apa acumulata la suprafata sau in subteran. Utilizatorii apei subterane sunt adesea ultimii afectati de seceta, insa pot fi si ultimii la care se restabileste nivelul normal al apei. Somajul cauzat de descresterea productiei. Pagube economice ca urmare a reducerii navigabilitatii pe rauri, canale. Presiuni ale institutiilor financiare risc ridicat al imprumuturilor, scaderi ale capitalului etc.

Venit redus pentru firmele furnizoare de apa ca urmare a reducerii volumului apei livrate. Costuri in masuri de urgenta pentru sporirea resurselor si descresterii cerintelor costuri aditionale pentru transportul si distributia apei, costuri de publicitate pentru reducerea utilizarii apei etc. Scaderea disponibilului la sursa si a calitatii apei de suprafata si subterane.

Pagube aduse ecosistemelor si zonelor umede, biodiversitatii si aparitia bolior generate de eroziunea solului, praf, reducerea covorului vegetal etc. Lipsa hranei si a apei de baut. Impact Cresterea concentratiei de saruri in rauri, in straturile subterane, in zonele irigate. Pierderi in lacurile artificiale si naturale cu efecte asupra pisciculturii, peisajului etc.

Pagube in viata acvatica a raurilor si a zonelor umede flora, fauna. Pagube privind calitatea aerului de exemplu poluarea cu praf. Pagube in ceea ce priveste sanatatea si siguranta publica, ca urmare a afectarii calitatii aerului si apei sau cresterii numarului de incendii. Cresterea inechitatii sociale, prin afectarea diferitelor grupuri socio-ecomice. Apartitia de tensiuni intre administratia publica si grupurile afectate. Inconveniente ca urmare a rationalizarii apei.

Efecte asupra cursului vietii somajul, reducerea capacitatii de conservare, dificultati in ingrijirea personala, refolosirea apei acasa, interzicerea stropirii strazilor si spalarea autovehiculelor, indoieli asupra viitorului, reducerea unor manifestari de celebrare si distractiei, pierderea proprietatii. Inechitate in repartitia impacturilor si a masurilor de atenuare a efectelor secetei. Abandonarea activitatilor si emigrare in cazul extrem. Desi seceta este un fenomen complex, cu implicatii sociale, economice si de mediu, actiunile prezentate in acesta sinteza au fost orientate spre diminuarea efectelor secetei, in special in contextul gestionarii resurselor de apa in conditii de seceta.

Acest deficit de precipitatii prin durata, distributie si intensitate are efecte directe asupra resurselor de apa existente, asupra cerintelor de apa si asupra folosintelor. Spre a exemplifica efectele secetei asupra resurselor de apa ale Romaniei, in tabelul 31 se prezinta, resursele de apa in conditiile unui an mediu normal si in doi ani considerati secetosi: anul , cel mai secetos din punct de vedere hidrologic din ultimii 17 ani si anul , considerat deasemenea secetos.

Datele din tabelul 31 scot in evidenta faptul ca daca seceta din anul a afectat practic resursele de apa ale tuturor cursurilor de apa ale Romaniei, inclusiv ale fluviului Dunarea, in anul au fost afectate doar resursele de apa ale raurilor Crisuri, Arges, Vedea, Ialomita si Siret, in timp ce alte cursuri de apa Tisa, Somes, Mures, Jiu si Olt au avut stocuri lichide peste valorile medii.

Scaderea resurselor de apa ca urmare a secetei poate conduce la aparitia unor dezechilibre intre disponibilul de apa la sursa si cerintele folosintelor. Din acest punct de vedere se disting mai multe tipuri de dezechilibre: deficit de apa si lipsa apei. Deficitul de apa poate fi descris ca fiind orice situatie in care disponibilul la sursa este inadecvat sa satisfaca cerintele folosintelor. Bazias Ea este in general in raport direct cu o supraprelevare a apei ce depaseste resursele diponibile in anumite zone.

Amenajarea bazinelor hidrografice torentiale cinema francese anni 60 torrent

Hidrologie

Следующая статья msu athletics vertical jump bible torrent

Другие материалы по теме

  • 1000 love songs torrent download
  • Hammond b3 vst mac torrents
  • Talking tom cat singing if you are happy download torrent
  • Nakushita kotoba mp3 320 kbps torrent
  • Torrentday invite 2013 movies
  • Комментариев: 2 на “Amenajarea bazinelor hidrografice torentiale

    Добавить комментарий

    Ваш e-mail не будет опубликован. Обязательные поля помечены *